OUG 112/2018 nu acoperă doar paginile HTML: documentele descărcabile publicate pe site-urile instituțiilor intră și ele sub obligația de accesibilitate, prin capitolul 10 din EN 301 549. Iar aici situația din teren e cea mai gravă: o parte covârșitoare din PDF-urile publice românești sunt scanări-imagine, complet ilizibile pentru tehnologiile asistive.
Ierarhia problemelor
Nivelul zero, scanarea ca imagine. documentul e o fotografie; cititorul de ecran nu are ce citi. Soluția minimă e OCR-ul (recunoașterea textului), care face documentul măcar citibil. Nivelul unu, text fără structură. PDF-ul are text real, dar fără etichete (tags): fără titluri, fără ordine de citire, fără alternative la imagini. Nivelul doi, documentul etichetat. structură completă de titluri, liste, tabele cu antete, alt text la imagini, limba declarată, ordine de citire corectă. Acesta e standardul (PDF/UA).
Corectarea fluxului, nu a fișierelor
Repararea PDF-urilor existente bucată cu bucată e cea mai scumpă abordare. Mai eficient e fluxul de la sursă: documentul se redactează corect în Word (cu stiluri de titlu reale, alt text, tabele simple), iar exportul în PDF se face cu opțiunea de accesibilitate activată, structura se păstrează automat. Pentru documentele noi, asta reduce costul aproape la zero.
Întrebarea strategică: chiar trebuie să fie PDF?
Pentru multe conținuturi, anunțuri, hotărâri, regulamente, pagina HTML e superioară din toate punctele de vedere: mai accesibilă implicit, indexabilă, lizibilă pe mobil, ușor de actualizat. PDF-ul își păstrează rostul la documente cu format fix și valoare de original. Recomandarea practică pentru instituții: HTML ca format principal, PDF ca alternativă descărcabilă, niciodată scanare-imagine fără OCR. Auditul Wawsome inventariază documentele publicate și le clasifică pe aceste niveluri.